- încartiruí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încartiruiésc, imperf. 3 sg. încartiruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. încartiruiáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
încartiruí
Look at other dictionaries:
încartirui — ÎNCARTIRUÍ, încartiruiesc, vb. IV. tranz. A stabili locuinţele trupei şi ofiţerilor dintr o unitate militară într o localitate; a cartirui. – În + cartirui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCARTIRUÍ vb. (mil.) a cartirui. (A… … Dicționar Român
cartirui — CARTIRUÍ, cartiruiesc, vb. IV. tranz. A încartirui. – Din rus. kvartirovat . Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CARTIRUÍ vb. v. încartirui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cartiruí vb … Dicționar Român
încartiruire — ÎNCARTIRUÍRE, încartiruiri, s.f. Acţiunea de a încartirui şi rezultatul ei; cartiruire. – v. încartirui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCARTIRUÍRE s. (mil.) cartiruire. (încartiruire trupelor.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
caza — CAZÁ, cazez, vb. I. tranz. A instala pe cineva temporar într o locuinţă. – Din fr. caser. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CAZÁ s. v. comitat, district. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cazá vb … Dicționar Român
cantona — CANTONÁ, cantonez, vb. I. intranz. 1. A se instala pentru un timp oarecare într un cantonament. 2. A rămâne pe loc. 3. refl. (fig.) A se limita. – Din fr. cantonner. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 CANTONÁ vb. ( … Dicționar Român
cartier — CARTIÉR, cartiere, s.n. 1. Parte a unui oraş deosebită de celelalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice etc.) şi care formează o unitate organică. ♦ Locuitorii acestei părţi a oraşului. 2. Parte din comandamentul unei mari unităţi,… … Dicționar Român
încartiera — încartierá, încartieréz, vb. I (înv.) a da o locuinţă militarilor prin rechiziţie; a încartirui. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
